miercuri, 25 noiembrie 2009

Avem un nou deadline

Desi s-a lasat asteptata, vestea a venit.
Nu e asa grozava, dar datorita starii mele zen a capat o tenta roz :).
Si avem si un nou deadline - martie.
Pana in martie trebuie sa gestionam bine timpul, sa ne jucam cu copiii, sa gandim pozitiv, sa mancam sanatos, sa socializam si nu in ultimul rand sa iubim.

In acelasi timp trebuie sa avem grija de resursele pamantului care (se zice) sunt pe sfarsite. Facem provizii pentru zile (g)rele. Dar cum stocam starea zen si energia?

Eu am citit niste posturi despre eco/bio si am mers putin pe jos respirand noxele altor autoturisme. Am fost certata ca am ales aceasta cale, dar am avut ocazia sa stau in calea autoturismelor care depaseau coloana pe trotuar si uite asa am fost flash-uita si injurata. Totusi nu prea mult caci nu am timp de stat prin spital in urma vreunei batai in trafic :).

Ah, si pentru a ma mai lauda un pic, ieri am urcat pe scari pana la 11 si am mers putin cu bicicleta medicinala. E un inceput bun.

Acum beau un pahar de cico(-cola) nesanatos in cinstea noastra, cei carora ne place sa traim ;), cum traim.

joi, 19 noiembrie 2009

I want to see the good side of life

Please, give me a good news and help me see the good side of life.
I am sick and tired of bad news.
Life is not fair!

luni, 16 noiembrie 2009

Mi-e dor si doare

Cum poate sa-ti fie dor de cineva/ceva atat de tare?
Sa-ti revina in gand on and on si sa nu poti alunga acest gand si tristetea aferenta?

Sunt persoane care ne intra in viata si apoi pleaca pe drumul lor mai departe, in alta localitate, in alta tara... si tu ramai. Si ti-e dor de o vorba buna si o mangaiere, poate o imbratisare, o cafea sau o prajitura mancate in bucatarie, un pahar de vin alb baut undeva la munte.

Dar nimic din cea fost nu va reveni, si trebuie sa inchizi cartea pentru a lua alta din raft, si poate acolo vei citi despre o aventura mai frumoasa cu personaje inedite.

sâmbătă, 14 noiembrie 2009

Finalitate

Eu las lucrurile neterminate. De lene sau din comoditate sau poate de oboseala.
De putine ori scap nesanctionata. Si mereu zic ca data viitoare nu o sa mai fac asa. Cu siguranta nu ar mai fi vase in chiuveta, sau rufele ar mirosi mai frumos.
Vreau si eu sa termin ceva!
Sa fac un lucru bun de la inceput pana la final. Si apoi sa vorbesc fara regrete despre lucrul finalizat.
Am un master de terminat, vreo 3 carti, o examinare si ar mai fi o partie lunga de coborat cu snowboardul. Ah...si un maraton.

Sa aveţi vise frumoase si sa ajungeti sa le indepliniti!

p.s. weekendul acesta am inceput ceva frumos.

marți, 10 noiembrie 2009

Nesimtire

Mama, ce m-am enervat!
Intamplator la momentul acestui post sunt la birou.
Si cum imi era mie sete m-am ridicat sa ma dezmortesc si sa ma hidratez.
Si m-am intalnit cu un coleg care venea de la "fantana" si mi-a zis plecand ca si el tot la apa a venit, dar s-a terminat. Degeaba i-am indicat eu bidoanele pline rugandu-l sa-l schimbe. Sa nu credeti acum ca l-am implorat, dar am zis de cateva ori te rog.
In zadar.
Bine ca nu eram chiar singura in firma, caci ar fi trebuit sa-mi cumpar apa.

Tot in decursul zilei de azi am facut o cerere pt un prelungitor, caci cel care alimenteaza frigiderul si cuptorul cu microunde cedase. Si s-a uitat colegul la mine de parca i-am cerut o galeata cu monede de aur. Mai avea putin si ma trimitea sa cumpar unul. Acum, poate nu era responsabilitatea lui, dar putea sa-mi zica, in loc sa se uite ca vaca la mine.

Uf, ce oameni domle!
Pe astia nu-i iubesc.

miercuri, 4 noiembrie 2009

People

Imi plac oamenii!
Cei care stiu ce vor, cei care au grija de ei, oamenii care zambesc, oamenii care iti explica de ce ai gresit in loc sa urle la tine, oamenii a caror fata se lumineaza atunci cand povestesc despre nazbatiile copiilor.

Admir oamenii puternici. Pe cei care se lupta cu greutatile dar nu o arata, nu fac din ele obstacole de netrecut, nu se plang si atunci cand problemuta ta te darama sunt langa tine si te inconjoara cu vorbe bune. De unde au atatea resurse? De unde vin atatea vorbe bune?

Imi plac oamenii care iubesc neconditionat. Ei ar face orice pentru tine, chiar daca nu au timp pentru asta, isi fac.
Mi-e dor de mama. Mi-e dor de tata.
Mereu vizitele sunt pe fuga.

Imi plac oamenii ordonati. Birourile curate, dulapurile aranjate si gandurile serializate.

marți, 3 noiembrie 2009

De ce?

De ce?
Este o intrebare fireasca, izvorata din nevoia de cunoaştere sau de înţelegere a unor fapte. Cateodata răspunsul ar trebui sa ne multumeasca,dar nu face decât sa ridice alta intrebare.

De ce mi-am făcut blog?
Nu stiu. Deocamdată nu vreau sa spun nimic, dar ca de obicei simt nevoia sa vorbesc neintrebata si sa povestesc pataniile mele oamenilor cu care interactionez.

Si se numeşte asa pentru ca o parte din oamenii care mă iubesc îmi zic balamuc, iar când mă alint sunt mic.
Nu m-am alintat de multaaaaa vreme, căci putini mă mai ştiu de mic.