miercuri, 7 septembrie 2016

Timpul liber, unde e?

Unde e timpul acela, al meu, pe care-l petrec cum vreau eu - gen, in balansoar, invelita si cu o limonada alcoolizata? Sau la batut mingea de basket cu copiii? Fara sa avem vreo restrictie sau vreo nevoie. Sa fie toate rezolvate si sa avem disponibilitate pentru toate.
Unde s-a dus? A existat vreodata? Nu-mi aduc aminte...

Mai nou aud/vad peste tot - la radio, pe fb, via email - diverse discutii pe tema "Timpului de calitate petrecut cu copilul". Opriti telefoanele, asezati-va langa ei si jucati-va! 
Hei ... am prins ideea, CAUT TIMP sa-l fac de calitate si sa-l petrec cu copilu, cu sotul, cu mine. De parca altfel, as petrece timp cu ei de proasta calitate, naspa, si in sila.

Normal, nu e vina nimanui. E doar vina mea ca nu am timp. Fie vreau sa fac prea multe si cand vad lista de lucruri multe pe care le tot reportez ma deprim. Fie nu ma organizez prea bine, pierd timpul cu fleacuri si lucrurilor importante le raman mai putin timp. 

Daca va puteti imagina, in mai am schimbat cauciucurile. Da, stiu ca nu conteaza cat de frig imi e mie, era MAI totusi! Si nu mai zic de cat timp nu am mai spalat masina...

Dar acum, acum simt ca vin vremuri mai bune. E momentul sa ne scuturam de praf umerii si sa ne organizam, mai mult si mai bine sa ne ramana si timp liber. Timp liber sa citim, sa ne jucam in tihna, sa vopsim gardul, sa invatam, sa ne relaxam pentru a fi mai buni. Si toate astea sa le facem inainte de ora de culcare. Marturisesc ca sportul imi rezolva problema timpului cu mine. Asta cand nu sunt atenta la forma, respiratie, cadenta si altele.

Voi cum stati cu timpul liber? Ajunge? Aveti macar o parte alocat voua sau de obicei e impartit?

"Time is now to make things right"





miercuri, 27 aprilie 2016

Prima tura lunga de bicla sau cum a fost cu bicicleta la mare

Sfarsit de aprilie, weekend de Florii, imi iau rotile de sosea si plec.

Sambata dimineata, plecarea din parcarea mega basarabia cu morarilor
Decizia a venit in urma unor zile mai agitate in care, desi pare greu de crezut, nu imi mai auzeam gandurile. Imi doream sa plec in lume si cu bicicleta la mare parea o evadare potrivita. Convinsa de entuziasmul colegelor de pedale am cumparat si un costum simpatic de purtat pe drum. Chipurile m-am si antrenat pentru a face fata distractiei. Cand e vorba de antrenament intotdeauna e loc de mai mult. Eu cred ca dintre toti cei 4 eram cel mai putin antrenata din cauza ca nu ma antrenez regulat - daca reusesc 4 antrenamente intr-o saptamana, e o minune daca mai ies 2 in urmatoarea.

Margaretele privite din fata

Margaretele privite din spate
Acestea fiind zise, cu asteptari nu foarte mari, cu teama de prognoza de ploaie pentru duminica, cu teama de dealurile "ce nu se mai termina" (cum am auzisem din povesti) am plecat sambata la mare.

Daca esti atent la detalii, citirea regulamenului, povestilor despre drum, organizare, cazare si deplasare te ajuta sa-ti setezi niste asteptari si sa nu fii surprins pe parcursul expeditiei. Mentionez ca din punctul de vedere al organizarii nu am nimic de reprosat - cazarea ok (Sparkle a fost chiar la spa), mancarea ok, punctele de hidratare si alimentare bine dotate si gandite la un interval de km potriviti. Pe tot parcusul expeditiei am fost insotiti de Politie (2 masini si 2 scutere) care iti dadeau senzatia ca rulezi in siguranta. De asemenea, prezenta celor 2 masini Giant - care asigurau service-ul bicicletelor in cazul problemelor aparute pe traseu sau la pauza, te asigura ca nu te vei stresa cu problemele bicicletei.

Bicicletele la SPA
Duminica dimineata, plecarea de la Amara
Aceasta expeditie a fost si o expeditie de invatare si evaluare, precum si o incurajare ca putem merge si singuri in ture mai lungi, putin mai departe de casa. Am facut o evaluare atat a echipamentului din dotare, cat si a capabilitatilor de parcurgere a distantelor mari.

Ce am descoperit:
- nu imi place sa merg atat cu bicicleta intr-o singura zi. cred ca 80-100 km pe zi mi-ar fi de ajuns. ultimii 50km au fost grei mai ales ca nu reuseam sa gasesc motivatia si ma plictisisem. poate am facut prea multe pauze de imbracat / dezbracat echipament de ploaie si regrupari (facute pentru siguranta noastra). niste muzica m-ar fi ajutat, dar am ales zgomotele naturii si ale traficului.
- pot sa tac multa vreme
- pot sa dau din picioare in cadenta chiar si atunci cand sunt obosita
- imi trebuie o sa noua precum si niste echipament de ploaie
- mi-a fost mai bine in papucii mtb cu placute decat in pantofii sport de alergare. mentionez ca am pedale normale cu sistem de prindere spd.
- cautarea unui IronMan ca si obiectiv trebuie sa inceapa dupa ce 180km pe bicla intr-o singura tura devin suportabili si placuti. in acest moment, nici nu ma pot gandi la alergarea unui maraton dupa 180 de km pedalati.
- am evoluat de anul trecut, am picioare, dar trebuie sa antrenez picioarele pentru viteza pe dealuri
- spatele intepeneste pe cursiera (din fericire doar in partea de sus, dintre omoplati). exercitiile de stretching din pauze si intinderea mainilor in spate in timp ce pedalez au ajutat in a 2a zi. de asemenea, la baza de tratament unde am fost cazati, am facut un masaj terapeutic decontractor al spatelui care sigur a fost benefic.
- am pedalat de multe ori singura, si turele de bicla facute pana acum m-au ajutat sa circul regulamentar si in siguranta
- am exersat mersul in gramada, nu cred ca ii putem spune in pluton. noi nu am reusit sa mergem in pluton, deoarece avem viteze de deplasare diferite. de asemenea, cred ca mersul in pluton trebuie exersat/antrenat. poate chiar in jurul stadionului.
- vantul bate foarte tare pe acest drum. ne-a batut in ambele zile, dar pe dealuri a fost si mai naspa. anul trecut povesteau fetele cum la vale nu te deplasai daca nu dadeai la pedale. anul acesta mergeai cu 10 km/h, pe o vale pe care eu cred ca as fi putut sa o cobor cu 40km/h.
- am mers in coarne. cu teama, deoarece nu ma descurc asa bine cu schimbatul si franatul din coarne.
- febra musculara a fost peste asteptari
- chiar daca estimarile sunt de ajuns pe lumina, nu strica sa ai luminile din dotare la tine. ia si o frontala. duminica ne-a prins noaptea si am mers cu teama fiind singura si fara lumini. treceam prin balti ridicata din sa si cu speranta ca nu e o mare groapa in care-mi intra roata si cad. ultima parte din drum a fost in lucru, partial fara lumini, cu o coborare pe pietris colturos si o urcare la fel si pe ploaie torentiala. a fost crunt!
- am setat un nou numar de km pentru cea mai lunga tura (precendetul era ~55km). sambata am facut 130km, duminica 150km, desi am tot vazut ca distanta ar fi fost ~305km.
- conditiile meteo nu foarte favorabile au facut tura dificila, lovind in bucuria noastra pentru astfel de actiuni.
- melodia "We are the champions" este cea mai potrivita pentru linia de finish.

Ce nu mi-a placut:
- ceasul a cedat dupa 3 ore de pedalat. probabil pentru turele lungi trebuie setat sa-si actualizeze locatia mai rar.
- oamenii care nu stiau sa numere pana la doi
- cei care depaseau prin dreapta
- cei care depaseau in pereche (unul langa altul)
- petardele care transformau gramada de biciclisti intr-un biliard/bowling
- masinile care treceau in viteza pe langa biciclisti
- mi-am urcat singura bicla in tir, eram atat de obosita si infrigurata incat imi venea sa o arunc departe, pe nisip.
- nu am prins pizza - trebuia sa mai asteptam vreo 20 de min, dar autocarele plecau
- am fost departe de floarea mea
- dupa doar 5 ore de somn am fost epuizata fizic si psihic. astept momentul cand energia si entuziasmul turelor lungi si antrenamentelor mai intense imi vor mai lasa putere si pentru altceva.

Mi-a placut, dar nu am ramas cu entuziasmul turei. Daca vrei sa incerci o tura lunga, cu siguranta evenimentele organizate de echipa Cu Bicicleta la Mare sunt potrivite. Macar te scapa de partea de logistica si alimentare. Ulterior vei vedea cum faci asta cand pleci singur.

Cam astea sunt povestile despre CuBicicletaLaMare 2016. Acum zic ca nu mai merg la anul, dar cine stie, mai e mult pana la anul :)

vineri, 23 octombrie 2015

Rasfat...vreau!

Uite asa am venit azi setata ... as vrea, vreau o zi de rasfat!
Cu trezit pe la 9 in miros de cafea si croisant ... cu un trandafir proaspat cules, intr-o casa ordona si desprafuita.
Cu alint mult si cu liniste si cu giugiuleala si cu program clar la spa, cu masaj si cosmetica.
La final de zi sa-mi pun rochia si pantofii cu toc si sa simt ca pot cuceri lumea si ca am atata rabdare incat as putea aduna toti copiii la mine pentru un party.
Si nu, nu vreau sa fiu singura. Te vreau langa mine! Si tu meriti o zi la spa. Si rasfat. Dar eu vreau sa fiu prima rasfatata cu micul dejun :).



Eu doar am scris aici, ca si cum ma astept sa citesti si sa imi faci o surpriza. Nu-i nimic daca e la anul. Oricand pica bine un rasfat.

SPA!