miercuri, 27 aprilie 2016

Prima tura lunga de bicla sau cum a fost cu bicicleta la mare

Sfarsit de aprilie, weekend de Florii, imi iau rotile de sosea si plec.

Sambata dimineata, plecarea din parcarea mega basarabia cu morarilor
Decizia a venit in urma unor zile mai agitate in care, desi pare greu de crezut, nu imi mai auzeam gandurile. Imi doream sa plec in lume si cu bicicleta la mare parea o evadare potrivita. Convinsa de entuziasmul colegelor de pedale am cumparat si un costum simpatic de purtat pe drum. Chipurile m-am si antrenat pentru a face fata distractiei. Cand e vorba de antrenament intotdeauna e loc de mai mult. Eu cred ca dintre toti cei 4 eram cel mai putin antrenata din cauza ca nu ma antrenez regulat - daca reusesc 4 antrenamente intr-o saptamana, e o minune daca mai ies 2 in urmatoarea.

Margaretele privite din fata

Margaretele privite din spate
Acestea fiind zise, cu asteptari nu foarte mari, cu teama de prognoza de ploaie pentru duminica, cu teama de dealurile "ce nu se mai termina" (cum am auzisem din povesti) am plecat sambata la mare.

Daca esti atent la detalii, citirea regulamenului, povestilor despre drum, organizare, cazare si deplasare te ajuta sa-ti setezi niste asteptari si sa nu fii surprins pe parcursul expeditiei. Mentionez ca din punctul de vedere al organizarii nu am nimic de reprosat - cazarea ok (Sparkle a fost chiar la spa), mancarea ok, punctele de hidratare si alimentare bine dotate si gandite la un interval de km potriviti. Pe tot parcusul expeditiei am fost insotiti de Politie (2 masini si 2 scutere) care iti dadeau senzatia ca rulezi in siguranta. De asemenea, prezenta celor 2 masini Giant - care asigurau service-ul bicicletelor in cazul problemelor aparute pe traseu sau la pauza, te asigura ca nu te vei stresa cu problemele bicicletei.

Bicicletele la SPA
Duminica dimineata, plecarea de la Amara
Aceasta expeditie a fost si o expeditie de invatare si evaluare, precum si o incurajare ca putem merge si singuri in ture mai lungi, putin mai departe de casa. Am facut o evaluare atat a echipamentului din dotare, cat si a capabilitatilor de parcurgere a distantelor mari.

Ce am descoperit:
- nu imi place sa merg atat cu bicicleta intr-o singura zi. cred ca 80-100 km pe zi mi-ar fi de ajuns. ultimii 50km au fost grei mai ales ca nu reuseam sa gasesc motivatia si ma plictisisem. poate am facut prea multe pauze de imbracat / dezbracat echipament de ploaie si regrupari (facute pentru siguranta noastra). niste muzica m-ar fi ajutat, dar am ales zgomotele naturii si ale traficului.
- pot sa tac multa vreme
- pot sa dau din picioare in cadenta chiar si atunci cand sunt obosita
- imi trebuie o sa noua precum si niste echipament de ploaie
- mi-a fost mai bine in papucii mtb cu placute decat in pantofii sport de alergare. mentionez ca am pedale normale cu sistem de prindere spd.
- cautarea unui IronMan ca si obiectiv trebuie sa inceapa dupa ce 180km pe bicla intr-o singura tura devin suportabili si placuti. in acest moment, nici nu ma pot gandi la alergarea unui maraton dupa 180 de km pedalati.
- am evoluat de anul trecut, am picioare, dar trebuie sa antrenez picioarele pentru viteza pe dealuri
- spatele intepeneste pe cursiera (din fericire doar in partea de sus, dintre omoplati). exercitiile de stretching din pauze si intinderea mainilor in spate in timp ce pedalez au ajutat in a 2a zi. de asemenea, la baza de tratament unde am fost cazati, am facut un masaj terapeutic decontractor al spatelui care sigur a fost benefic.
- am pedalat de multe ori singura, si turele de bicla facute pana acum m-au ajutat sa circul regulamentar si in siguranta
- am exersat mersul in gramada, nu cred ca ii putem spune in pluton. noi nu am reusit sa mergem in pluton, deoarece avem viteze de deplasare diferite. de asemenea, cred ca mersul in pluton trebuie exersat/antrenat. poate chiar in jurul stadionului.
- vantul bate foarte tare pe acest drum. ne-a batut in ambele zile, dar pe dealuri a fost si mai naspa. anul trecut povesteau fetele cum la vale nu te deplasai daca nu dadeai la pedale. anul acesta mergeai cu 10 km/h, pe o vale pe care eu cred ca as fi putut sa o cobor cu 40km/h.
- am mers in coarne. cu teama, deoarece nu ma descurc asa bine cu schimbatul si franatul din coarne.
- febra musculara a fost peste asteptari
- chiar daca estimarile sunt de ajuns pe lumina, nu strica sa ai luminile din dotare la tine. ia si o frontala. duminica ne-a prins noaptea si am mers cu teama fiind singura si fara lumini. treceam prin balti ridicata din sa si cu speranta ca nu e o mare groapa in care-mi intra roata si cad. ultima parte din drum a fost in lucru, partial fara lumini, cu o coborare pe pietris colturos si o urcare la fel si pe ploaie torentiala. a fost crunt!
- am setat un nou numar de km pentru cea mai lunga tura (precendetul era ~55km). sambata am facut 130km, duminica 150km, desi am tot vazut ca distanta ar fi fost ~305km.
- conditiile meteo nu foarte favorabile au facut tura dificila, lovind in bucuria noastra pentru astfel de actiuni.
- melodia "We are the champions" este cea mai potrivita pentru linia de finish.

Ce nu mi-a placut:
- ceasul a cedat dupa 3 ore de pedalat. probabil pentru turele lungi trebuie setat sa-si actualizeze locatia mai rar.
- oamenii care nu stiau sa numere pana la doi
- cei care depaseau prin dreapta
- cei care depaseau in pereche (unul langa altul)
- petardele care transformau gramada de biciclisti intr-un biliard/bowling
- masinile care treceau in viteza pe langa biciclisti
- mi-am urcat singura bicla in tir, eram atat de obosita si infrigurata incat imi venea sa o arunc departe, pe nisip.
- nu am prins pizza - trebuia sa mai asteptam vreo 20 de min, dar autocarele plecau
- am fost departe de floarea mea
- dupa doar 5 ore de somn am fost epuizata fizic si psihic. astept momentul cand energia si entuziasmul turelor lungi si antrenamentelor mai intense imi vor mai lasa putere si pentru altceva.

Mi-a placut, dar nu am ramas cu entuziasmul turei. Daca vrei sa incerci o tura lunga, cu siguranta evenimentele organizate de echipa Cu Bicicleta la Mare sunt potrivite. Macar te scapa de partea de logistica si alimentare. Ulterior vei vedea cum faci asta cand pleci singur.

Cam astea sunt povestile despre CuBicicletaLaMare 2016. Acum zic ca nu mai merg la anul, dar cine stie, mai e mult pana la anul :)

vineri, 23 octombrie 2015

Rasfat...vreau!

Uite asa am venit azi setata ... as vrea, vreau o zi de rasfat!
Cu trezit pe la 9 in miros de cafea si croisant ... cu un trandafir proaspat cules, intr-o casa ordona si desprafuita.
Cu alint mult si cu liniste si cu giugiuleala si cu program clar la spa, cu masaj si cosmetica.
La final de zi sa-mi pun rochia si pantofii cu toc si sa simt ca pot cuceri lumea si ca am atata rabdare incat as putea aduna toti copiii la mine pentru un party.
Si nu, nu vreau sa fiu singura. Te vreau langa mine! Si tu meriti o zi la spa. Si rasfat. Dar eu vreau sa fiu prima rasfatata cu micul dejun :).



Eu doar am scris aici, ca si cum ma astept sa citesti si sa imi faci o surpriza. Nu-i nimic daca e la anul. Oricand pica bine un rasfat.

SPA!

marți, 3 martie 2015

A inceput anul competitional 2015..cu WinterTri

In ultima zi de iarna a avut loc singurul triathlon cu inot in bazin (cel putin din cele cunoscute mie) - WinterTri, un triathlon pe dos, cu probele in ordine inversa: alergare (5.5km), bicicleta (12km) si inot (500m).
Startul s-a dat decalat in functie de timpul estimat de fiecare participant sau de rezultatele anterioare.

M-am trezit de dimineata pentru a ma aduna de concurs si a ma asigura ca ajung la timp sa-mi pun lucrurile in zona de tranzitie. Speram sa ajung si la sedinta tehnica. Fusesem la recunoasterea traseului pe o vreme mai urata si ma bazam pe faptul ca voluntarii vor fi prezenti pe traseu pentru a te directiona, astfel ca teama ratacirii nu era prezenta.
Am ajuns repede la Complexul Olimpic de la Izvorani, dar m-am parcat departe, caci am ajuns tarziu. Am dat bicicletele jos, am facut presiunea (dupa capul meu) si apoi am pus cosul de plaja, cu ce credeam eu ca ar trebui sa am la mine (masina era departe) si am luat-o usor spre complex cu 2 biciclete :). Bineinteles am gasit pe cineva care sa ma ajute si sa plimbe una din biciclete spre tranzitie. Am ajuns (tarziu!) si am gasit loc la intrarea in zona de tranzitie (pe unde se intra cand vii din probe). Le-am parcat, mi-am aranjat saua, am pus cosul de plaja intre ele, sa fie usor identificabile. Intr-o tranzitie culoarea bicicletei sau numarul nu prea te ajuta. Ai nevoie de ceva colorat tipator si o orientare buna :)).
Am mers la sedinta tehnica, nu am prins-o, dar am asistat la o discutie despre cum se va desfasura activitatea si ce trebuia sa stim. Tot atunci am aflat ca la ora 11 se "inchide" zona de tranzitie, incepand concursul. M-am grabit sa iau cipurile si sa ma schimb, punand lucrurile in ordine in tranzitie.

Imi place "ziua concursului"- atmosfera e una placuta. Daca nu ai participat niciodata la o competitie iti recomand - fie si la o cursa de 5km de alergare. Linia de finish e fantastica!
Te incurajeaza oameni necunoscuti sau pe care i-ai intalnit de 2-3 ori la bazin. Desi sunt concurenti, in afara concursului majoritatea sunt prieteni. Ai ocazia sa concurezi alaturi de triathlonisti despre care citesti pe bloguri.

Am plecat la 12:30. Am avut timp sa ii vad pe cei care au terminat cursa din primul start. La masculin acestia au  fost si castigatorii cursei. Pentru majoritatea celor din startul 3, WinterTri a fost mai mult un antrenament competitiv.
Pentru mine alergarea a fost grea. Fie ca m-am imbracat prea gros, fie ca m-am alimentat prost ...  a fost grea. De curand obtinusem un PB pe 5km - 29min (cu muzica, fara nici un noroi). Bicicleta a fost conform asteptarilor. La un moment dat mi s-a intamplat ceva la lant la un schimb de pinioane si a trebuit sa ma opresc si mi s-a pus si carcel. Lantul m-a speriat, dar doar se incurcase (cred ca e prea lung). Carcelul l-am ignorat si m-am alimentat cu un gel mar&banana de la decathlon si m-am hidratat. Nu m-a speriat gandul unui inot cu carcel ... facusem asta la un antrenament. Dar nu a fost cazul, a trecut carcelul. Am ajuns la bazin, m-am schimbat rapid, am facut dus si am lasat sacul cu haine murdare si m-am dus pe culoarul alocat. M-am scurs in apa sa nu imi cada ochelarii cand sar. Incurcasem ochelarii cu ai Monicai asa ca mi-a intrat apa in ochelari. La capat mi i-am ventuzat pe ochi in speranta ca vor sta, dar nu. Am renuntat la a scoate apa si fixa ochelarii si am inotat asa. Inotul mi s-a parut cel mai usor. A fost relaxant. Am depasit un brasist care nici macar nu voia sa-si bage capul in apa :). Din pacate i-am cam taiat fata ca nu prea vedeam daca vine din fata :D. M-am concentrat sa ma intind cat mai mult pe apa si sa incerc sa prind apa (sunt departe de alunecare, si nici nu cred ca exista prinsul apei, e doar traducerea mea pentru catch phase). La final m-am scos singura din apa si am fugit catre finish. Monica ma astepta acolo si "echipa mea" era in tribune. Eram bucuroasa si multumita de timpul meu - 1:35:29.4 - estimasem 1:40'. Am ocupat locul 34 la Open (din 45) si locul 17 la AgeGroup 30-39 (din 26).

34    37 Mihaela Isaia                      38:17   36:37   20:37 1:35:29.4

Ce am invatat la acest triathlon:

  • ia cu tine de acasa tot ce crezi ca ti-ar trebui (e.g. manusile de bicla de vara)
  • misca-te mai rapid in tranzitie si tranzitia e o competitie 
  • imbraca-te potrivit cu vremea de afara (aici inchiderea tranzitiei m-a incurcat, aveam si vesta in tranzitie, dar mi-ar fi fost frig daca as fi asteptat concursul doar in vesta) 
  • pune-ti cauciucurile cu profil de sosea cand mergi cu mtb-ul la un concurs care are mai multa sosea decat offroad 
  • potriveste-ti ceasul pentru triathlonul ce urmeaza - in cazul meu adauga un nou "multisport" pentru Run, Bike & Swim 
  • asigura-te ca ai tot echipamentul curat si pregatit macar cu o zi inainte (in dimineata concursului nu mi-am gasit colantii cu care doream sa alerg)
WinterTri este o competitie smartatletic. Organizarea a fost foarte buna, traseul bine marcat, volutari au fost la fiecare colt, programul respectat. Singura chestie - la alergare nu a fost apa pe traseu si nu stiau voluntarii la ce km sunt amplasati. Recomand evenimentele SmartAtletic.

Urmatoarele competitii sunt la finalul lunii martie - pe 28.03 Crosul Padurii si pe 29.03 Campionatul National de Duatlon (stiu ca suna pompos, dar nu ma sperie pe mine cuvantul National).
Avem nevoie de imbunatatire la alergare si bicicleta. Progresul se vede pe masura ce aduni km.

Asa ca haide sa adunam niste km! Va astept langa mine pe poteca sau pe bicicleta.

Pentru poze incercati aici.