Citesc blogurile unor mamici, ai caror copii sunt inca bebelusi - licurici si bobdeorez.
Si asa tare imi place sa le citesc ...
Eu nu am scris etapele evolutiei printesei mele. Probabil cand voi avea nepoti voi ajunge ca mama care si acum se lauda cu tot felul de lucruri pe care le faceam sau le spuneam eu si sora mea, si vorbeste cu atata drag chiar si despre cum am cazut eu pe scari, de doua ori!
Nu mi se parea asa important atunci cand se intamplau sa le notez, ci mult mai important mi se parea sa le savurez. Si sa ma bucur de ea, bebelusa mea.
Stiu si nu o sa uit ca primul cuvant articulat a fost tata, de fapt un "tatatatatatata" lung la 6 luni. A inceput sa vorbeasca devreme, caci este vorbareata. Cred ca asta este informatia genetica venita de la mine, plus placerea ei de a face acrobatii. In rest, noroc cu tatal ei :).
Revenind la bloguri - imi place sa citesc despre ce mai fac mamicile si cum s-au mai distrat cu bebelusii lor. Nu mai zic ca ma mai si intalnesc cu Vlad, si cand il tin in brate fata mea (mare de acum) e putin geloasa.
Va multumesc ca povestiti acolo despre viata voastra frumoasa, si va doresc sa va bucurati de aceste momente unice. Caci poate va mai veni si un al doilea, al treilea copil, dar nimic nu se va compara cu primul dintisor, prima masa cu carnita, sau prima strangere in brate.
La plimbare, ca-i frumos afara!
Dar e placerea mea :). Pentru tine scriu :). Eu multumesc pentru ca citesti si-ti place. Lasand gluma mai intr-o parte, am c-am pierdut treaba cu primul zambet care mi-a scapat pentru ca lumea insista pe grimase si-atunci eu asteptam marele zambet voluntar care s-a amestecat cu grimasele si l-am piedut. Am sarit peste primul plans cu lacrimi pentru ca s-a intamplat foarte curand - in jur de 3 saptamani si doar m-am laudat la M. Sper sa fiu mai pe faza de-acum inainte.
RăspundețiȘtergereIntr-un fel sau altul "primele" lucruri raman in mintea noastra, doar e nevoie de "ceva" care sa declanseze aducerea aminte - fie ca sunt povestile altcuiva despre copil, fie ca vezi ceva similar in parc.
RăspundețiȘtergereCe ti se intampla nu are termen de comparatie - este frumos, splendid si pur.
Mi se pare un lucru bun in aceasta tara - ca ai ocazia sa stai cu copilul acasa mai multa vreme si daca te intorci la munca sa lucrezi doar 6 ore pana face 2 ani, dupa dorinta si posibilitati.
Va urmaresc indeaproape, pupici.